Situata intr-o zona colinara deosebit de frumoasa, la 5 km de orasul Campina, Telega s-a format de-a lungul paraului Sarata pe o distanta de aproximativ 7 km.. Este mai dens populata spre centrul sau, oferind aspectul unui targ, pomenit ca atare inca din anul 1846. Inceputul si dezvoltarea in timp a asezarii se situeaza  in stransa legatura cu sarea exploatata peste 330 de ani, iar dupa anul 1900 cu petrolul - aurul negru al Bustenarilor – care i-au imprimat Telegii un caracter de suburbie oraseneasca. Centrul Telegii este ca un nod, este punctul de trecere si legatura intre Valea Telegii si Valea Doftanei spre apus, cu Bustenarii spre rasarit si cu Melicestiul spre nord. Desi comuna este un tot unitar, un tot geografic si administrativ, se vorbeste totusi in mod curent de o „Telega de sus”  (Telega Centru), „Telega de mijloc” si de o „Telega Vale”.Explicatia nu poate fi alta, decat aceea ca satul desfasurandu-si asezarea pe o vale atat de lunga, s-a simtit nevoia  fireasca sa se formeze nuclee etnice de prima asezare legate de cele 3 parohii(cu 4 biserici) destul de vechi, care au determinat impartirea fictiva a comunei. Si astazi se spune: „Biserica de sus”, „Biserica de la mijloc” si „Biserica Telega Vale”, biserici care se presupune ca au indeplinit un fel de intreita vatra a comunei. Telega, de la un capat la altul, are o insiruire fireasca de asezari omenesti (locuite) si continuitatea caselor este marcata, din distanta in distanta si tot la rand, de prezenta bisericilor si numai ele iti amintesc in care parte a Telegii te afli. Dar ceea  ce ramane indiscutabil este ca Telega de Sus exercita un drept de suveranitate si de influenta asupra celorlalte diviziuni de mai sus. Cine vine dinspre Campina, trecand podul peste raul Doftana, dupa ce urca o panta destul de iute, lasand  in stanga un lac format pe locul de ocna al Doftanei, exploatata ca si celelelate ocne din Telega, aruncandu-si ochii, va intalni cu  privirea  pe un tapsan inverzit, o piatra comemorativa, pe care sta scris: „In lacul format pe locul fostei saline, in acest loc unde s-a format salina, a venit in zilele inceputului de iunie 1848  Nicolae Blacescu  pentru a organiza si porni revolutia cu ciocanasii si maglasii din Telega”. In centrul comunei se afla institutiile social - culturale: Scoala generala, Primaria, Biblioteca comunala, Dispensarul uman, si Baile minerale Telega. Ca asezare  statornica comunei Telega a existat inca de pe la anul
1562, cand pentru prima oara o parte din acest sat a fost daruit Manastirii Margineni de Patrascusu Voievod.
Telegenii sunt urmasii  vechilor maglasi si ciocanasi, a carausilor care coborau cu carele de sare pana la Dunare si spre granita veche a Austro - Ungariei.
Confesional, telegenii apartin Bisericii Ortodoxe. Cu toate ca industria petroliera i-a facut sa vina in contact cu straini de alte confesiuni (in 1899 erau 103 catolici si 14 protestanti), ei si-au pastrat credinta stramoseasca. Aceasta credinta  a zidit si cele 4 biserici (astazi) din Telega, una la Melicesti si una la Bustenari, sate apartinand de Telega. In vestita cotagrafie a Ungro - Vlahiei facuta de rusi in anul 1810 (Academia Romana. Mansucris 1457), se dau urmatoarele referinte: „Telega de Sus are una biserica de zid cu toate oranduirile bune cu hramul „ Sfintii Voievozi”. Telega de Jos are una biserica de zid cu toate randuielile bune, cu hramul „Buna Vestire”. Catografia da numele si o scurta caracterizare preotului slujitor din acea vreme, Stan sin Gheorghe de 60 de ani, de neam roman. De asemenea, in diferite acte (ale vremii) sunt pomenite si alte nume de preoti care au slujit la aceste biserici. Astfel, in 1702 se aminteste de pr. Mihai, in 1782 de pr. Nitu, in 1787 de pr. Stancu, in 1809 de pr. Nica, in 1812 de pr. Gavriil, apoi pr. Nicolae, pr. Scarlat, in 1830  pr. Constantin, in 1854 pr. Costache, in 1884 pr. Nae Constantinescu si Moise Ionescu, in 1907 la 30 ianuarie  este hirotonit pr.Ioan Zinculescu, in 1941 preotul Teodor Georgescu. De la 1 ianuarie 1998 este numit preot Stefan Marian care pastoreste si astazi aceasta parohie.