STATUTUL COMUNEI GORNET

Art.1. AȘEZARE.  Comuna Gornet este formată din 4 sate, are o suprafaţă de 2178 ha şi face parte din punct de vedere administrativ din judeţul Prahova. Este situată chiar în centrul judeţului Prahova, la interferenţa zonei de câmpie cu zona de deal, la jumătatea distanţei dintre oraşele Ploieşti şi Vălenii de Munte, lateral dreapta de drumul naţional DN 1A, în partea de sud - est a României.

            Se învecinează cu comuna Gura Vitioarei şi cu comuna Predealul Sărari la nord, la vest cu comuna Magurele, la sud cu comuna Bălțești și la est cu comuna Păcureți.

 

Comuna s-a dezvoltat mai ales din punct de vedere agricol, fiind situată la jumatatea distanței dintre Ploiești și Vălenii de Munte. Localitatea  este strabatuta de paraul Sărățel.

Scurt Istoric.

Ca istoric şi consecinţă a condiţiilor climatice favorabile comuna datează de pe timpul lui Mihai Viteazul.

Se spune că din tabăra de la Bucov, în anul 1598, fraţii Buzeşti cu o parte din oaste pleacă în Ardeal pe valea Oltului, iar restul de oaste cu însuşi voievodul în frunte, urcă pe Valea Cricovului, trece şi prin Gornet (atunci localitatea se numea Brăcacea), Vălenii de Munte, Măneciu, Cheia, Pasul Bratocea, poposind la poalele stâncii care-i poartă numele şi continuând drumul până la Braşov.

După trecerea lui Mihai din cauza invaziilor turceşti, satul se mută în “Gornet”, adică în pădurea din vecinătate

într-o zonă mai înaltă, amplasamentul de azi al satului Gornet. Există şi alte hrisoave domneşti ulterioare care pomenesc de localitatea Gornet în diferite perioade, exemplu fiind documentele care atestă mina de sare de pe timpul domniei Brâncoveanului(Constantin Brâncoveanu), mină care prin anii 1960, datorită unor alunecări de teren a fost redescoperită de către toţi locuitorii comunei.

 

                Art. 2 POPULAȚIA

La 1 iulie 2012 populația cu domiciliul stabil în localitate era de 3023 persoane dintre care 1506 de sex masculin și 1517 de sex feminin.

Din analiza datelor statistice de lungă durată populația este în scădere. Astfel  în anul 1990 populația era de 3341 locuitori, în anul 1995 populația era de 3324 în anul 2001 populația  era de 3126 locuitori iar în anul 2011 de 3055 locuitori iar la acest moment(septembrie 2013) numărul de locuitori este de 3014 ceea ce arată o tendință clară de scădere datorată în principal problemelor economice și plecărilor la muncă în străinătate.

Navetismul reprezintă o formă a mişcării migratorii, navetiştii fiind cei care pendulează între locuinţă şi locul de muncă.

Navetişti care se deplasează în comună sunt reprezentanţi de ingineri, medici, cadre didactice şi alte categorii de muncitorii calificaţi ce-şi desfăşoara activitatea în cadrul instituţiilor şi unităţilor economice, din comună. În total sosesc zilnic peste 20 de persoane din, Ploiesti şi localităţile învecinate.

Structura populaţiei

Privită evolutiv structura pe sexe a populaţiei, actualul teritoriu al comunei Gornet s-a caracterizat printr-un aproximativ echilibru între cele două sexe, numărul bărbaţilor fiind mai mic decât cel al femeilor.

Structura pe grupe de vârstă este un indicator care reflectă stadiul „îmbătrânirii" sau „întineririi" populaţiei într-o anumită perioadă de timp şi, mai ales, perspectivele stadiilor următoare, facilitează analiza posibilităţior de asigurare cu forţa de muncă tânără, tendinţele de îmbătrânire sau întinerire a populației.

În 2013, din totalul populaţiei de 3014 locuitori, 82 revine grupei de vârstă 0-6 ani, 310 de locuitori pentru grupa de vârstă 6-18 ani, 1658 - pentru grupa 19-60 de ani, iar restul de 964 de locuitori pentru grupa de peste 60 de ani.

Analizând cifrele de mai sus referitoare la populaţia de mari grupe de vârstă (tânără, adultă, vârstnică) constatăm predominare grupei adulte, după care urmează grupa vârstnică urmată de grupa tânără ceea ce arată o îmbătrânire a populației.

 

Relieful: Comuna Gornet  are o altitudine cuprinsa între 583,8 m și 300 m. Poziţia sa la numai 25 km depărtare de Ploieşti, a constituit o situaţie favorabilă dezvoltării, atât din punct de vedere economic cât şi social-cultural. De asemenea, amplasarea sa în dreapta șoselei naţionale DN 1A, a favorizat, prin legături facile cu regiunea înconjurătoare o dezvoltare complexă şi destul de rapidă.

Teritoriul comunei Gornet este situat la contactul a două unități morfologice și anume:

5. Zona colinelor subcarpatice situată atât în partea de vest cât și în partea de nord-est a teritoriului comunei cuprinde altitudini între 300 și 538,8m.
5. Zona depresionară Podeni, situată în partea de sud-est și sud a teritoriului și cuprinde altitudini între 235 și 300 m.

Zona colinară din cuprinsul perimetrului include satele Nucet, Bogdănești, Cuib și o parte din satul Gornet.Această zonă se caracterizează morfologic prin culmi paralele orientate NE-SV, cu versanți și pante accentuate(15%)  străbătute de văi și viroage provenite din precipitații. Dealurile sunt constituite din roci fiabile puțin rezistente la eroziune.

      Zona depresionară Podeni cuprinde partea sudică și estică a satului Gornet. Depresiunea însoțește marginea externă  a subcarpaților și prezintă o morfologie caracteristică cu un aspect de câmpie joasă și altitudine de 200-300 m caracterizându-se printr-o suprafață plană și stabilă.

Zonele deluroase specifice ale comunei Gornet prezintă condiții de alunecare și tasare iar apa freatică se află la adâncimi de 3-15 m ceea ce are ca principală consecință lipsa unei surse bogate de apă potabilă.

      Clima:  Teritoriul comunei Gornet se situeaza in zona climatică temperat-continentală. Clima se caracterizează prin veri foarte călduroase, ierni friguroase, primăveri scurte şi toamne lungi. Clima pastreaza caracteristicile generale ale climatului subcarpatic, fiind temperat-continentala cu unele usoare nuante excesive, caracterizandu-se prin variatii evidente de temperatura de-a lungul celor 4 anotimpuri. Vara este cel mai calduros anotimp, temperatura medie inregistrata fiind de 25-26 grade C, cu fenomene de seceta si uscaciune, iar precipitatiile sunt variabile in timp, de regulă avand caracter torential. Iarna se inregistreaza temperaturi medii intre -3, 5 grade C , temperaturi zilnice fiind cuprinse intre -10 si +10 grade C. Sunt prezente zapezi abundente si viscole. Cele doua anotimpuri de tranzitie, primavara si toamna, completeaza variatia aspectului climatic al acestei zone de deal.

Topoclimatele sunt determinate de particularitatile naturale ale suprafetei active si de efectele activitatii umane. Exista diferente intre:

 topoclimatele de asezari - unde exista o temperatura mai ridicata, un grad de uscaciune mai mare si umezeala redusa;

 topoclimatele de campie - aici existand o ventilatie mai mare a aerului; Precipitaţiile medii anuale sunt

de 571,6 l/m2 ceea ce reprezintă o medie sub cea nationala. În timpul verii ploile au adesea un caracter torenţial şi uneori sunt insoţite de grindină. Regimul eolian are o mare importanţă în legătură cu construcţiile industriale, propagarea zgomotelor, poluarea atmosferei. Mişcarea generală a atmosferei prezintă nu atât deosebiri cu caracter spaţial cât mai ales de ordin calitativ şi cantitativ.

 

Frecvenţa vânturilor, strâns legată de mişcarea generală a aerului, se exprimă prin ponderea pe care o au diferitele direcţii de deplasare a aerului în ansamblul general al mişcării aerului. În cadrul frecvenţei medii anuale primul loc este ocupat de vânturile de NE cărora le revine 27,3% din totalul mişcărilor de aer după care urmează vânturile de N cu 15,1% şi cele de SV şi V cu câte 10,2% şi respectiv 11%. Urmează cele de SE cu 9,6% de E cu 6,4% cele de NV şi S cu 5,7% şi respectiv 5,4%, raza vânturilor având o formă alungită de la E şi NE spre V şi SV. Calmul atmosferic înregistrează valori medii de 9,3% (1990).

Climatul zonei se caracterizează prin diferenţe de la un anotimp la altul. Astfel, pentru zona la care ne referim, radiaţia solară globală este de 122,32 cal/cm² pe suprafaţa orizontală, maximul insolaţiei fiind în medie de 18.210 cal/cm² şi minimul în decembrie de 3000 cal/cm².

Faţă de valorile medii, radiaţia globală suportă mari variaţii periodice (anuale şi lunare), care sunt generate de particularităţile circulaţiei generale a atmosferei. De exemplu, pe tip de timp anticiclonic, caracterizate prin cer senin, radiaţia solară este mai mare. În schimb, pe tip de timp ciclonic, cu nebulozitate ridicată, radiaţia solară este mai redusă.

Cât priveşte dinamica generală a atmosferei dominante sunt masele de aer de origine polar maritimă şi continentală (din sectorul E), care deţin 60,3%, urmate de cele de origine tropical-maritimă şi tropical-continentală cu 15,8%. Din această frecvenţă a maselor de aer rezultă influenţe continentale, oceanice şi mai estompat submediteraneene. În mare şi Judeţul Prahova se încadrează în ceea ce S. Mehedinţi denumea climat getic. Acest tip de climat se caracterizează prin patru anotimpuri cu particularităţi specifice.

Art. 4 VEGETAŢIA

În cadrul peisajului natural, vegetaţia ocupă un loc însemnat, constituind unul dintre factorii naturali cu mare importanţă economică.

Comuna Gornet corespunde, din punct de vedere al florei şi a faunei, zonei de deal subcarpatic. Există o varietate a speciilor, de la cele ierboasă la cele arborescente, fără să se impună o anumita greutate în ordonarea lor.

Vegetaţia ierboasă.

Buruienile sunt plante care cresc pe marginea drumului, pe terenurile virane, prin gunoi şi curţi părăsite.

Caracteristice sunt: urzica (Urtica dioica), brusturii (Arctium lappa), laurul porcesc (Natura stramonium) cu flori mari şi albe ca nişte pâlnii şi măselariţa (Hyoscyamus niger) cu flori gălbui, greu mirositoare.

Alături de acestea se mai întâlnesc: ştir (Amarantus); lobodă (Chenopodium) şi holera (Xantium), scaiul cu fructe ovale şi tari, care prinzându-se cu uşurinţă de blana animalelor se poate răspândi pe sute de km.

Dintre plantele întâlnite în crovuri, acolo unde se strânge apa din topirea zăpezii şi precipitaţii, întâlnim: pirul (Cztnodon dactilon), mohorul (Setraria glanca), iarba grasă, ciboţia cucului, volbura, măzărichea, coada şoricelului, păpădia, traista ciobanului ş.a.

Multe dintre aceste plante sunt duşmani ai agriculturii, datorită perioadei scurte de dezvoltare, înmulţirii rapide şi stârpirii anevoioase.

Vegetaţia arborescentă

Pe teritoriul comunei Gornet pădurea ocupa o suprafaţă de 116 ha. Dintre plantele lemnoase pe care le întâlnim în aceste păduri amintim:  stejarul (Quercus robur), gorun frasin, carpenul (Carpinus betulus), tei (Tillia tomentosa), ulmul (Ulmus campestris), cornul (cornus mas) , maceșul, alunul, scumpie etc.

În momentul de faţă pădurea din Gornet este lipsită de continuitate și se înfăţişează sub forma unor parcele fragmentate în mai multe trupuri de pădure.

Fauna

Cele mai cunoscute păsări din zonă analizată sunt: vrabia, rândunica migratoare, cioara, stăncuţa, prepeliţa sau pitpalacul (Coturnix coturnix), care-şi face cuib printre ierburi şi tufişuri, graurul (Sturnus vulgaris) asociat în stoluri mari, ciocârlia de Bărăgan (Melanocorypha calandra).

Păsările răpitoare sunt reprezentate de  şorecarul mare (Butec rufinus) și uliul.

Mamiferele caracteristice rămân rozătoarele. Cele mai răspândite sunt: popândăul (Citelus citelus) şi hârciogul (Cricetus cricetus), a căror arie de răspândire coincide cu arealul agriculturii intensive. Alte rozătoare: şoarecele de câmp (Microtus arvalis), orbetele sau căţelul pămâtului (Splax lucodon), şobolanul de câmp (Apodemus agrarus), iepurele de câmp (Lepus europalus).

Fauna zonei cuprinde şi numeroase specii de insecte: lăcustele (Tettigonia viridissima), cosaşii, greierii graşi (Bradyperus montadomi) şi călugăriţa (Mantia religiosa).

Dintre coleoptere, caracteristici sunt speciile de scarabei (Scarabaeus afinis), care-şi depun ouăle în sfere mici de bălegar, care ulterior sunt împinse cu picioarele din spate spre locuri adăpostite.

Fauna de pădure

 

În păduri, pe lângă diversitatea şi numărul mare de specii de plante, trăiesc şi o mulţime de specii de animale dintre care mai frecvente sunt cele din grupul nevertebratelor. Dintre acestea, se întâlnesc melci, păienjeni, gândaci, fluturi, albine etc. Cel mai cunoscut melc este melcul de livadă (Helix pomatia), pe care îl vedem când plouă alunecând pe solul şi frunzişul umed. Dintre coleoptere (găndaci) cel mai interesant dintre cei ce se întâlnesc în zonă este rădaşca (Lucarus cervus).

Lepidopterele (fluturii) sunt reprezentaţi prin omida stejarului (Lzmantria dispar) şi fluturele de arţat (Cossus cossus).

Foarte bogată este fauna maruntă a frunzarului, formată din râme, miriapode, viespi, păianjeni.

Dintre vertebrate, în pădurea din zonă apar batracieni, reptile, păsări şi mamifere. Un batracian des întâlnit pe sistemul foliar al arborilor şi arbuştilor este brotăcelul (Hila arborea).

Dintre reptile amintim: şarpele orb (Agnius fragilis), guşterul (Lacerata viridis), şerpii neveninoşi- şarpele de casă (Natrix natrix) şi şarpele de pădure (Coronella austrica).

Din lumea păsărilor, caracteristice zonei studiate sunt: privighetoarea (Luscina luscina), piţigoiul (Parus lubrubia), ciocănitoarea (Dendrocopas medius), ciocârlia de pădure (Lulula arborea), pupăza (Upupa epops), fazanul (Phsianus colchicus).

Mamiferele cele mai cunoscute sunt: iepurele, ariciul, bursucul, vulpea, veveriţa, căprioara, căpriorul, mistreţul.

 

DENUMIREA COMUNEI ŞI A LOCALITĂŢILOR COMPONENTE

 

DENUMIREA TERITORIALĂ

 

 

            Art.5. Denumirea oficială a comunei este GORNET este o comună de categoria a II-a, rang IV, cu statutul de autoadministrare.

            Art.6. Comună este compusă din urmatoarele sate:

 Gornet (reşedinţa comunei),      756 gospodării

 

 Cuib,                                                   152  gospodării                        

 

 Bogdanesti,                                          16  gospodării

 Nucet                                      120  gospodării

• .

Art.7. Teritoriul administrativ al comunei se delimitează cu teritoriile administrative ale localităţilor vecine și anume:

• la nord cu comuna Gura Vitioarei şi cu comuna Predealul Sărari,
• la vest cu comuna Magurele,
• la sud cu comuna Bălțești 
• la est cu comuna Păcureți.

 

AUTORITĂŢI ALE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE ŞI DE STAT

 

INSTITUŢII SOCIAL-CULTURALE

 

            Art.8. Autorităţile administraţiei publice locale care îşi au sediul în comuna Gornet sunt următoarele:

• Consiliul Local al comunei, cu sediul în str. Principală nr. 77 ;
• Primăria comunei, cu sediul în str. Principală nr. 77.

Art.9. Instituţiile social-culturale, inclusiv organizaţiile neguvernamentale, care au sediul în comună sunt următoarele:

• Parohia Ortodoxă Gornet cu sediul în str. Bisericii nr. 568 A.;
• Postul de Poliţie Gornet, str. Principală nr. 711 A.;
• Dispensar Sanitar Uman, str. Principală nr. 302 B.;
• Căminul Cultural,str. Principală nr. 159.

Instituţii de învăţământ:

• Şcoala Gimnazială Gornet str. Principală nr.110;
• Şcoala Primară Cuib nr. 68;
• Şcoala Primară Nucet nr. 35;

 

CĂI DE COMUNICAŢIE

 

            Art.10. În prezent principalele căi de comunicatie sunt: DJ 231 - DN 1A – DC 43, DC 44, DC 44A -strazi comunale. Lungimea totala a drumurilor din comuna este de cca. 55,97 km, din care aproximativ 10,35 km sunt modernizati.

 

 

 

ACTIVITĂŢI ECONOMICE

 

      Art.11. Pe teritoriul comunei Gornet îsi desfaşoară activitatea o serie de persoane juridice cu sediul social în comună, dar şi firme care au deschis punct de lucru în comuna şi absorb forţă de muncă locală. Dintre acestea enumerăm:

 

 

DENUMIRE SOCIETATE	LOCALITATEA
S.C. METITEX AGROFOOD S.R.L.	Fabrică nutrețuri combinate + crescătorie pui
S.C. KAPRONI S.R.L.	Fabrica cuie și plasă de sârmă
S.C. RONREX S.R.L.	Fabrică mase plastice
S.C. LACRIV S.R.L.	Comerţ
S.C. ELIOGIL S.R.L.	Comerț
S.C. NEGOTES IMPEX S.R.L.	Comerț textile
SEMĂNĂTORUL S. A.	agricultură
S.C. VALDANI PROD S.R.L.	Vopsitorie ață
S.C. IORDACHE UTIL  S.N.C.	moară
S.C. L.M. S.R.L.	Comerț
S.C. VOXT IORDAN S.N.C.	Comerţ
S.C. UNICOM S.R.L.	Comerț
S.C. OLIMP’ 93 S.R.L.	Comerț
S.C. TIELTI S.R.L.	Comerț
S.C. GP S.R.L.	Comerț
P.F.  NEAGU GH. CRISTAN ”STEJĂREL”	Prestări servicii

SC METITEX AGROFOOD SRL este printre cele mai importante firme ca cifră de afaceri şi număr de angajaţi.

5. Tipul activitatii principale actuale si codul CAEN sunt 1091 Fabrică de nutrețuri combinate și creșterea puilor.
5. Capitalul social are o valoare totala de 200 lei si este integral privat. Infiintata la 04.01.2001 ca Ferma de creștere pui ce are in proprietate teren construibil, imobile si alte mijloace fixe în anul 2010 s-a extins prin construirea unei fabrici de nutrețuri combinate.
5. Are un număr de 24 angajați

• Produse animale (carne, pui vii);
• Produse combinate specializate pentru furajarea animalelor.

5. Produsul principal oferit in prezent de societate este nutrețul combinat pentru pui, curcani porci și iepuri. Calitatea produsului oferit este demonstrata de cereea foarte mare de pe piață.
5. Ca produse secundare amintim:
5. Pui
5. Cifra de afaceri este netă de 17 731,98 lei

• produse vegetale de furajare

 

FUNCŢIONAREA ORGANELOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE

 

            Art.12. Autorităţile administraţiei publice locale sunt Primăria şi Consiliul Local, care îşi desfăşoară activitatea conform legii, a prevederilor regulamentelor de organizare şi funcţionare proprii şi prezentului statut.

Primăria Gornet este organizată şi funcţionează potrivit prevederilor Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare şi în conformitate cu hotărârile Consiliului Local Gornet privind aprobarea organigramei, a numărului de posturi şi a statului de funcţii ale aparatului propriu de specialitate.

Primarul, Viceprimarul, Secretarul, împreună cu aparatul propriu de specialitate constituie o structură funcţională cu activitate permanentă, denumită Primăria Comunei Gornet care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.

Primarul este şeful administraţiei publice locale a comunei Gornet şi al aparatului propriu de specialitate, pe care îl conduce şi controlează, conform art. 66(1) din Legea nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 286/2006. Primăria Comunei Gornet reprezintă administraţia publică locală prin care se realizează autonomia locală în comună. Autoritatea publică este reprezentată de consiliul local, ca autoritate deliberativă, şi primar, ca autoritate executivă. Consiliile locale şi primarii se aleg în condiţiile prevăzute de Legea privind alegerile locale. Consiliile locale şi primarii funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă treburile publice din comune şi oraşe, în condiţiile Legii nr. 215/2001 privind administraţia publică locală, cu modificările şi completările ulterioare prin Legea nr. 286/2006.

 

            Art.13. Cetăţenii comunei au dreptul de a participa prin modalităţile prevăzute de lege la viaţa politică, economică şi cultural-sportivă a comunei. Drepturile cetăţenilor de a lua parte la procesele de decizie din viaţa comunei sunt exercitate prin următoarele instrumente şi tehnici democratice:

• referendum local;
• adunare cetăţenească;
• petiţii;
• solicitări;
• iniţiative cetăţeneşti;
• audieri;
• consultări;

Convocarea şi organizarea adunărilor cetăţeneşti se face de către primar la iniţiativa acestuia ori a unei treime din numărul consilierilor în funcţie.

            Convocarea adunării cetăţeneşti se face prin aducerea la cunoştinţă publică a scopului, datei şi locului unde urmează să se desfăşoară aceasta. Propunerile se consemnează într-un proces verbal şi se înaintează primarului, care le va supune dezbaterii Consiliului Local în termen prevăzut de lege, în vederea stabilirii modalităţilor concrete de realizare şi finanţare, dacă este cazul. Soluţia adoptată de consiliu se aduce la cunoştinţa publică prin grija secretarului.

            Art.14. În vederea dezvoltării patrimoniului comunei, Consiliul poate să adopte hotărâri privind cumpărarea de imobile (terenuri, clădiri). De asemenea, Consiliul poate să decidă asupra primirii de donaţii şi asupra înfiinţării unor societăţi comerciale, asociaţii şi instituţii.

Art.15. Clădirile şi construcţiile publice cu valoare şi semnificaţie arhitecturală, istorică sau culturală, zonele cu caracter specific precum şi elementele de mediu cu valoare deosebită, date în administrarea unor agenţi economici, trebuie să-şi păstreze caracteristicile specifice.

Art.16. Consiliul Local şi Primăria vor asigura păstrarea şi conservarea clădirilor şi locurilor specifice cu caracter de monument istoric, arhitectural, etnografic sau ecologic conform naturii şi destinaţiei lor.

Art.17. Consiliul Local are datoria de a iniţia prin concurs proiectele urbanistice de lungă durată, cu respectarea formelor arhitecturale tradiţionale, a specificului local şi a cerinţelor urbanistice contemporane, şi de a sprijini păstrarea obiceiurilor, a moştenirilor spirituale, a ocupaţiilor specifice şi sporturilor tradiţionale.

Art.18. Patrimoniul privat al comunei este aprobat prin hotărârea Consiliului Local şi constă din: imobile terenuri, clădiri,  terenuri agricole.

            Patrimoniul public aprobat prin hotărârea Consiliului Local trebuie să fie aprobată şi de Guvernul României, conform legii.

            Inventarul bunurilor face anexă la prezentul statut şi se reactualizează anual, după caz. Creşterea sau diminuarea patrimoniului se justifică în note explicative anexate la inventar.

            Consiliul Local stabileşte criteriile pe baza cărora bunurile aflate în proprietatea privată al comunei pot fi vândute sau pot fi cumpărate noi bunuri în condiţiile legii.

 

DENUMIRI ŞI ÎNSEMNE SPECIFICE LOCALE

 

            Art.19. Consiliul Local, pe baza consultării comunităţii, aprobă sau propune spre aprobare forurilor competente, denumirile unor instituţii publice de interes local sau regional, denumirile străzilor, pieţelor şi altor obiective locale. Consiliul şi primarul au obligaţia de a finaliza pe cale legală hotărârile luate în acest sens.

            Art.20. Consiliul Local aprobă însemnele specifice ale comunei, stema  prin consultarea specialiştilor în domeniu, respectând tradiţiile istorice şi culturale ale comunităţii şi prevederile legale în vigoare.

            Art.21. Stema comunei Gornet  se compune dintr-un scut de culoare albastră. În şef, pe aur, se află trei fructe de zmeură de culoare naturală. În scut, pe azur, se află un stejar falnic, dezrădăcinat, din aur.Scutul este timbrat cu o coroană murală cu un singur turn crenelat.Stejarul din aur face referire la denumirea localităţii, derivată din „gorun”-stejar iar zmeura semnifică una dintre îndeletnicirile de bază ale locuitorilor, pomicultura.

Coroana murală cu un singur turn crenelat semnifică faptul că localitatea are rang de comună.

            Art.22. Elaborarea, reproducerea şi folosirea stemelor este reglementată de lege. Descrierea şi semnificaţia elementelor stemei aprobată prin hotărârea Consiliului Local este anexă la prezentul statut.

            Art.23. Stema comunei va fi utilizată în exclusivitate cu caracter ornamental de simbol în următoarele locuri şi ocazii:

• pe clădirea Consiliului Local;
• la cele două intrări în comună;
• în sălile festive ale Consiliului Local;
• la toate manifestările, serbările şi reprezentaţiile protocolare organizate sub patronajul Consiliului Local sau al Primăriei;
• pe distincţii, diplome, plachete şi certificate de onoare acordate de către Consiliul Local sau de către primar;
• pe programele, proiectele, imprimatele şi corespondenţa elaborate sau scrise de Consiliul Local, de comisiile de specialitate ale Consiliului, de primar şi de serviciile de specialitate ale Administraţiei Publice Locale;
• pe baza autorizaţiei eliberate de primar, de societăţile comerciale şi serviciile publice de prestaţii aflate în subordinea Consiliului;
• pe tipăriturile cu caracter de istorie locală a unor instituţii sau de interes general al dezvoltării comunei, publicate de instituţii publice;
• pe monede, diplome şi certificate eliberate de instituţii cultural-sportive;
• pe materiale de propagandă;
• la expoziţii organizate în, sau legate de comună;
• pe proiecte de cadou şi de amintire legate de comună;
• pe insigne;

Art.24. Toate drepturile privind reproducerea stemei comunei aparţin în exclusivitate Consiliului Local şi Primăriei Gornet.

 

SĂRBĂTORI OFICIALE LOCALE

 

Art.25. Se consideră Ziua Comunei și Festivalul Zmeurei prima sâmbătă din luna iulie cu ocazia căreia Consiliul organizează diferite manifestări.

 

DISTINCŢII LOCALE

 

Art.26. Distincţiile locale ale comunei Gornet sunt: titlul de „Cetăţean de Onoare” şi diploma „Pro Gornet”.

Art.27. La propunerea unor organizaţii sau asociaţii, a primarului sau a consilierilor Consiliul Local acordă titlul de „Cetăţean de Onoare” unor persoane sau organizaţii.

Art.28. Acest titlu poate fi acordat în următoarele condiţii:

• merite deosebite în domeniul dezvoltării economice, ştiinţifice, culturale, ecologice sau sportive;
• sporirea prestigiului comunei prin contribuţii deosebite în domeniul ştiinţei, culturii, sănătăţii, ecologiei sau sportului;
• fapte umanitare deosebite;
• merite istorice, politice, sociale deosebite în activităţi dedicate interesului comunei, regiunii, ţării sau omenirii.

Art.29. Cu excepţia anului instituirii, titlul poate fi acordat unei singure persoane sau organizaţii în cursul unui an.

            Art.30. Titlul poate fi acordat şi post-mortem, pentru activitate de o viaţă.

            Art.31. Persoanele cărora li s-a conferit titlul de „Cetăţean de Onoare” se bucură de dreptul de a participa ca persoană oficială la toate manifestările (evenimentele protocolare, festivităţi) organizate de Consiliul Local sau Primărie.

            Art.32. Titlul de „Cetăţean de Onoare” poate fi retras de către Consiliul Local în cadrul unei şedinţe extraordinare deschise, de la persoana care a dovedit atitudine nedemnă de această distincţie (conduită imorală, aducerea de prejudicii intereselor şi prestigiului comunităţii).

            Art.33. Iniţiativa de retragere a acestui titlu poate veni din partea celor care sunt îndreptăţiţi a propune acordarea lui.

            Art.34. Atât propunerea de acordare, cât şi cea de retragere a titlului vor fi aduse la cunoştinţa opiniei publice.

            Art.35. Diploma „Pro Gornet” se poate acorda anual de către primar unei persoane care a avut o contribuţie deosebită la organizarea şi desfăşurarea unor activităţi importante în folosul şi interesul comunităţii, în cursul anului respectiv.

 

RELAŢII DE PARTENERIAT ŞI ASOCIERE

 

            Art.36. Consiliul Local decide cu privire la înfrăţirea sau asocierea cu alte localităţi din ţară sau de peste hotare pentru realizarea unor legături economice, culturale, sociale, ştiinţifice, turistice sau sportive.

            Art.37. Iniţiativa stabilirii unor asemenea legături o poate avea primarul, Consiliul Local şi organizaţiile sau asociaţiile din comună.

            Art.38. Consiliul Local şi primarul au obligaţia de a sprijini realizarea legăturilor concrete dintre comunităţile, instituţiile şi agenţii economici din localităţile partenere, în interesul general al comunei.

            Art.39. Condiţiile de realizare a cooperării sau asocierii cu persoane juridice române sau străine, cu organizaţii neguvernamentale (asociaţii civile) în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local precum şi de stabilire a unor relaţii de parteneriat cu unităţi administrativ-teritoriale similare din ţară, sunt stabilite de la caz la caz, cu respectarea criteriului legalităţii şi al avantajului reciproc.

 

 

 

 

DISPOZIŢII FINALE

 

 

            Art.40. Prezentul statut a fost adoptat prin Hotărârea nr. 40/2015 al Consiliului Local Gornet,..